Nici un loc nu e ca acasă

by

Sunt de câteva zile acasă acum şi mi se dezvoltă o dorinţă de-a contrazice zicala mai sus prezentată… nu de alta dar cu ocazia Olimpiadelor Comunicării mi s-au adunat o tonă de proiecte / teme, parţiale pentru care încă nu mă simt pregătit, examene de care nu ştiam şi aşa mai departe. După activitatea colegilor mei pe blog, se pare că se află în aceeaşi situaţie. Având în vedere că de vreo 5 ore fac traduceri, referate şi alte prostii, am zis să fac şi eu o pauză să mai blogăresc şi să văd ce minunăţii au mai scris Miruna, Bubu şi Gheghe pe blogul lor… văd că Bubu scrie despre EMOs (pe cuvântul meu dacă ştiu ce-s ăia). Începe să-mi fie dor de îmbulzeala din Bucureşti, omenii care trec cu maşinile peste borduri sau conduc pe trotuar, nervii lui Miruna întinşi la maxim în trafic când i se tăia calea… ştiţi voi, chestiile mici :D .


Gata cu pauza că nu mai termin veci şi mâine am examen. See y’all.

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.