Încă un post. referitor la alt moment psihologic din sală. Rămânem la conferinţa numărul doi. Despre numărul trei, la ore mai decente, că mă vede tata.
Un individ -Suciu, dacă nu mă ajung blestemele Alzheimerului- adresează o întrebare cu ţintă precisă spre corzile sensibile ale vorbitorilor. Păcat că aceştia nu le aveau, pe ele -corzile, la ei.
Domnul are un handicap fizic evident, probabil cu extensie pe parte motorie, că nu bag mâna în foc în legătură cu originea registrului său vocal de “somnoroase păsărele”. Cert e că ne-am trezit cu toţii, când dânsul a întrebat de ce persoanele cu handicap nu sunt incluse ca target în campaniile electorale. Sunt oameni cu drept de vot şi, spunea dânsul, sunt 2-3 milioane.
Răspunsul a fost unul mai sincer decât de obicei: DA.
Nu despre asta vreau să vorbesc.
Eu cred în necesitatea investiţiei în valori, şi nu în defecte. E absolut necesar să le asigurăm un standard, dar cei cu SIDA sau alte handicapuri sunt într-un fel sau altul condamnaţi. Indiferent de acţiunile noastre de aşa-zisa caritate. Vreau o ştire despre investiţia în IQ-uri promiţătoare, în creiere care să ne fabrice leacul pentru cancer.
Mi-aş fi exprimat gândul rebel, dar dramatismul momentului, care îl avea în centru pe acest bătut de soartă, mi-a impus tăcerea. El era acolo, era momentul lui, a punctat perfect şi a emoţionat. Nu aş fi avut nici o şansă în a mă face înţeleasă. Eventual mi-aş fi îmbunătăţit imaginea de blondă certăreaţă cu atributele de egoistă ignorantă, scorpie fără inimă. Iar ca să convingi un public, trebuie să-l ţii de partea ta.
Iar eu am înţeles că oamenii sunt mult mai receptivi, solidari şi sensibili când vine vorba de necazul altuia, decât de succesul său. Un om necăjit îţi trezeşte în subconştient o mulţumire pentru ceea ce ai -rău/bun -cum o fi. Însă unul prosper, stârneşte invidie.
Pe asta se mizează, când se exploatează emoţionalul. Şi prin asta, se manipulează.
aprilie 17, 2008 la 5:08 am |
Colega mea de echipa Miruna foloseste cuvantul condamnati intr-un context cu care nu sunt de acord. Este bine sa-i ajutam pe cat posibil. Poate nu ii ajutam in cel mai folositor mod cu putinta insa nu le putem pune eticheta de condamnati. Stiinta nu si-a jucat ultimele carti si exista N proteze sau alte cele din ce in ce mai evoluate.
Omul respectiv a gresit dintr-un alt punct de vedere mult mai important.
Ei se simt discriminati V.S. ei lupta sa nu mai fie discriminati. Daca am inteles bine, domnul respectiv reprezinta o comunitate de persoane cu handicap. De ce si-a “tradat” oamenii intreband de strategii folosite (de catre oamenii politici) in comunicarea electorala cu persoanele cu handicap? Dreptul la vot apartine tuturor celor cu varsta legala indiferent de “integritatea” sa corporala. De ce incearca sa para speciali intr-o zona in care au exact aceleasi drepturi? Ar fi fost mai bine daca ar fi intrebat: Cum o sa ajunga persoanele cu handicap la vot? Aveti rampe la sectiile de votare? (Daca tot vor sa-si accentueze handicapul)
“Cioara” poate sa strige “cioara” fara a fi etichetata cu tag-ul de discriminare.
aprilie 17, 2008 la 5:55 am |
poate nu am fost destul de clara, cand am spus “condamnati”. ideea e ca un om cu handicap fie el fizic sau nu, niciodata nu va putea atinge performantele unuia care porneste de pe plus. Eu nu zic sa ii abandoman, sa ii aruncam la gunoi, Doamne fereste! doar cred ca din cauza unor cuvinte gen “discriminare” picam in diverse capcane proprii.
Nu e profitabil sa investesti in segmentul asta. E profitabil ca ajuta la imagine, dar pentru ei si pentru evolutia lor, nu.
De aceea, daca luam din start un om cu potential si investim in el vitamine si tehnologie -un exemplu aiuria- acela poate atinge varfuri. Si poate gasi solutii pentru imbunatatirea vietii tuturor celorlalti.
In schimb, pe cel care porneste de la inceput de la minus, cu mult efort si bani, de-abia o sa reusesti sa il aduci la linia de starti a celuilalt.
As indrazni sa imi doresc o discriminare pentru elevii unor scoli speciale, unde sa predea cei mai bine pregatiti profesori, unde sa aiba posibilitatea de a-si explora propriul lor potential. Imi doresc o discriminare pentru copiii destepti.
aprilie 18, 2008 la 1:19 am |
Miruna, cu totii avem idei preconcepute si ar trebui sa luptam cu ele. Eu unul o fac. Ideea ca un om care nu are handicap fizic porneste implicit de pe plus (plus, in sensul ca nu are handicap, eu cel putin asa am inteles) e falsa.
Silviu Prigoana nu are un picior si poarta proteza. Asta nu l-a impiedicat sa gindeasca si sa-si foloseasca mintea. Winston Churchill avea un defect de vorbire care il impiedica sa fie inteles clar (amanunt important daca ne gindim la pozitia pe care o ocupa si care ar fi trebuit sa actioneze ca un handicap si sa nu-i permita ascensiunea). Mai vrei exemple?
Sa-ti zic de multimea de sanatosi fizic si psihic care au un mare ‘blank’ in cutia craniana? Sunt sigur ca ai intilnit si tu. De ce ar merita ei mai multa atentie decit un schiop destept? Doar pentru ca nu sunt strimbi si nu aud voci care le spun ca diavolul e pe pamint?
Hai sa nu mai gindim atit de global. Discriminarea a aparut odata cu crearea categoriilor sociale, oricare ar fi ele. De aceea in tarile civilizate, oamenii cu anumite defecte nu sunt numiti “handicapati” ca la noi, ci “persoane cu dizabilitati”. Si mentalitatea nu este aceea de a-i vedea ca pe niste paria.
Eu personal sunt satul de handicapatii care sunt sanatosi fizic si la minte, dar nu sunt altceva decit niste carcase umblatoare, goale de orice continut.
aprilie 18, 2008 la 6:09 am |
risc sa fi fost prost inteleasa si si mai prost catalogata.
nici o clipa nu am zis k cei cu dizabilitati fizice sunt inferiori din punct de vedere intelectual. Si ocmai asta este: daca tot suntem egali, si o chestie fizica nu ne separa de ce investim doar in unii si in altii nu?!
si spuneam de cei care sufera de boli deocamdata netratabile…gen SIDA etc. oka, Hivul nu ataca substanta cenusie. Si din nou ne-am intors in punctul de unde am plecat eu. SI atunci de ce investim doar in ei?????
Eu am avut initiativa unui fel de centru pentru “supercopii”, dar eu eram prin clasa a 6a si chiar mai mica decat acuma [stiu, e greu sa iti imaginezi asa ceva!! :p ] si nu m-au bagat prea multi in seama. Iar de la mine ce sa invete bietii copilasi…
)
trebuia sa pun altfel problema, poate. am gresit mentionand anumite categorii, pentru ca am creat un contrast, o oponenta. SI nu voiam decat sa dau ca exemplu, sa fac un fel de paralela.
Iar carcasele alea umblatoare de care vorbesti se inmultesc ingrijorator de mult si ceea ce e si mai rau, rasar din ce in ce mai la suprafata. De aceea avem nevoie de creiere pentru a contrabalansa. dar trebuie sa ni le facem. pentru ca n-am vazut om care sa se nasca invatat.
Numai bine