ati intalnit vreodata un trifoi cu patru foi? ….eu , da.Ce-am facut ce el? l-am rupt, desi nu vroiam ,totusi mi-l doream.L-am pus in san sau l-am presat intr-un caiet de matematica sau dictando, e mult de atunci…De ce? pentru ca e rar si se spune ca aduce noroc.Poate ca l-am avut in viata cenusie si pustie a tineretii mele … aveam doar zece ani cand tatal meu si-a incheiat socotelile cu viata lui ca om refugiat si doborat de rautatea care zace in unii dintre noi sau mai bine spun in cei mai multi.Ati avut vreodata un clasor de timbre sau colectii de hartii colorate de la guma de mestecat, savurata de alti copii care aruncau ambalajul iar eu il stergeam de mizerie si il colectionam.?Aaaa aveam o colectie de servetele , pe care inca o mai am si pe care o ating cu grija pentru ca o data imi era alinare si un plus pe care alti il aruncau………v-am plictisit? poate…..Va intrebati ce legatura au toate astea cu subiectul.?….rabdare….vremea a trecut am invatat sa lupt si am invatat sa termin o facultate pe vremea aceea….imi transpirau palmele de emotii la un examen si imi inghiteam saliva ca sa pot saluta respectos cu “Buna ziua” (mai nou aud “Buna” si ma tot intreb la ce se refera) profesorul care venea numai la costum ,iar profesoara care, desi nu se gaseau deodorante de marca ,folosea ceva frumos care mirosea a primavara…daca vorbeam cu fesul pe cap era o jignire adusa aproapelui tau , mai ales daca era un cadru didactic..vroiam doar sa subliniez ca e pretios sa sti sa pretuiesti. …. Miruna, e ca un trifoi cu patru foi…..sunt ani de cand o cunosc si ma uimea sinceritate ei si felul in care ti se adresa….m-a fascinat si m-a cucerit prin felul ei de a asculta si de a pune probleme.Ma ducea undeva in copilaria mea si ma simteam plecata in trecut si nu-mi venea sa ma intorc, dar bataile din geamul bucatariei lor ma trezea la realitate …erau pacientii mamei sale medic fiind, care cu caciula pe cap vorbeau din geam de parca era “gratis”,veneau sa le prescrie o reteta.Oare ei au auzit de cabinet medical? de un program de lucru? (recunosc asa am cunoscut-o pe Miruna,singura diferenta era ca mama ei m-a chemat si nu am venit de capu meu) ma tem ca nu…..si de aici urmeaza…sunt mandra ca pot spune ca sunt prietena ei si a mamei ei o femeie care merita pe deplin respectata.Ma inclin si multumesc ca le-am cunoscut. Luati estenta si pastrati miezul esentei.Nimeni nu condamna pe nimeni ci doar cineva, pe cineva travestit intr-un nimeni, aflat printre noi.Nu am judecat omul niciodata dupa aparente, dar bunul simt tine de fiecare data de aparente si de continuarea lor, a aparentelor.Si cand ma refer la aparente , ma refer la felul in care apar si graiesc atunci cand stiu ca cineva ma priveste si ma asculta si mai cu seama atunci cand vine special sa ma vada si sa ma asculte……Miruna, sa nu te supi ca am intrat si eu in ale voastre dar am trait intr-o lume, pe atunci , de mult, cand nu aveam voie ( educatie) sa vb cu mancare in gura, sa salut cu mana in buzunar si sa nu dau prioritate celor mai mari in varsta ca mine.Tu cu mandrie faci parte din lumea mea.Asta e motivul pentru care m-am “bagat” .Nu vreau sa atac si nici sa jignesc , sunteti adevarati si nu contest asta, dar haideti sa privim lumea de la Adam si Eva , si nu uitati ca si ei gandeau doar ca erau goi…haideti sa acoperim ceva si sa descoperim altceva ce defapt vrem sa vedem, realitate in haine de duminica chiar daca tinem discursuri in cursul saptaminii. Va respect .Apropo, am 40 de ani , multumesc frumos.

Sa stii ca nici eu nu as fi replicat in locul lui, iar faptul ca totusi s-a intamplat, nu ma poate decat bucura. Pentru ca mai rau decat sa fii huiduit este sa fii ignorat.

@ CM: mie viata asta plina de experienta a mea :p mi-a aratat inconstanta in gusturile mele. Sunt in perioada schimbarilor, a conjugarii lui “a fi” si “a avea”. Inca nu pot da verdicte. Iar deciziile luate vreau sa le mentin din pasiune, nu din obligatie. De aceea, inca ma mai hotarasc ce imi place si ce e bine. Pentru mine, evident.
Multumesc pentru sfat, poate nu e general valabil, sau poate doar miercuri nu functioneaza, cert e ca am revenit la conferinte a doua zi. Si am plecat incantata.

postul tau a avut o doza de rautate. cel putin la adresa mea. daca vorbesti de standarde in tinuta, ar trebui sa le pastrezi si in discurs. nu astept scuzele tale. m-am invatat sa nu am foarte multe asteptari de la oamenii care nu ma cunosc.

am venit la OC nu ca om de comunicare si nici nu mi-am propus sa vand ceva prin prezenta mea. am venit ca un om pasionat de blogging, asa cum sunt eu. si nu ma voi schimba nici pentru un student, nici pentru un sef de mare companie.

eu am o vorba, ma rog un fel de principiu: daca nu mi-a placut, nu ma mai duc!
poate o sa te ajute si pe tine…

Dacă asta a fost singura mea greşeală consider ziua de ieri o reuşită!

A, la Bucuresti, daca “e” sub 50 atunci verbul se pune la singular. E regula.

@Dragos Dehelean: eu cred ca un specialist are obligatia de a fi impecabil, sau macar de a parea astfel in fata unei sali. Ceva de genul, faceti ce zice popa, nu ce face el ) iar atitudinea, eah, lasa, sa gresim e omeneste nu e constructiva.
Eu ma formez spre a deveni medic. Daca gafa mea minora… accidente se intampla oricui- s-ar intampla cu tine pacient, ai fi in continuare de aceeasi parere? “Eah, lasa, stau 2 saptamani in spital, dar ma repara aia de la chirurgie..”
Evident, comparatia e trasa de par, dar totusi sugestiva.

p.s. Inca mai cred in optimizarea societatii noastre. Si inca nu accept sa imi cobor standardele doar pentru a nu imi fi inselate asteptarile.
Poate mai trebuie sa treaca putin timp, pana sa imi treaca si mie naivitatea.